Urmărind cu atenție știrile legate de campania de vaccinare, am observat astăzi că printre efectele secundare ale vaccinului a apărut și anxietatea.
Număr de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020): 712 reacții comune și minore, dintre care:- 279 reacții locale cu durere la locul injectării;- 433 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, anxietate, alergii de tip urticarie);
*https://vaccinare-covid.gov.ro/
Asta înseamnă că dintre persoanele vaccinate sunt și persoane care au raportat anxietatea ca un `efect advers`. Ce este anxietatea conform dex? ANXIETÁTE s. f. Stare de neliniște, de așteptare încordată, însoțită de palpitații, jenă în respirație etc., întâlnită în unele boli de nervi. (dexonline)
Posibil să mai fi auzit definiția psihologilor și anume cum că anxietatea este frica fără obiect. Este atunci când avem îngrijorări excesive și incontrolabile privind evenimente de viață cotidiene.
Ce este, în schimb, frica?
FRÍCĂ s. f. Stare de adâncă neliniște și de tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar (dexonline)
Paul Ekman, care a studiat foarte mult subiectul, oferă o definiție mai cuprinzătoare și în urma concluziilor cercetărilor lor, aflăm că frica este una din cele 7 emoții universale, experimentate de toată lumea, din orice parte a globului pământesc. Frica apare atunci când există o amenințare, un potențial factor care ne-ar putea face rău, fie fizic, emoțional, psihologic și chiar real sau imaginar. Deși în mod tradițional frica este văzută ca o emoție negativă, ea joacă un rol foarte important în a ne menține în siguranță și ne mobilizează atunci când este nevoie să facem față unui pericol.
Foarte scurt despre care este diferența majoră dintre anxietate și frică. Sper ca exemplul următor să aibă sens în diferențierea celor două:
Să presupunem că ne este frică de păienjeni. Dacă simțim toate simptomele asociate fricii atunci când avem lângă un păjanjen (deci posibil pericol real), ne este frică.
Dacă, în schimb, ne uităm la un videoclip cu păienjeni și începem să avem stările asociate fricii, repetat și în mod accentuat – chiar dacă în jur nu avem niciun păianjen + aceste reacții le avem și în alte situații sau de la altfel de stimuli, atunci este posibil să vorbim de o reacție anxioasă.
Putem vorbi despre un diagnostic de anxietate doar atunci când stresul cauzat de îngrijorările constante afectează semnificativ activitățile zilnice, viața socială și profesională sau când calitatea vieții este deteriorată semnificativ.
Scriu acest text fără altfel de informații sau detalii despre simptomele de la începutul acestui articol, doar ca persoană care s-a vaccinat și căreia i-a fost Frică. Și mi s-a părut important, poate în normalizarea acestei stări, să vorbim despre asta pentru că o reacție de frică la ceva necunoscut, al cărui potențial dăunătoar poate nu este atât de clar, starea de frică este una normală.
Este natural să fim speriați atunci când simțim că este o amenințare, ceva cu potențial dăunător pentru viața noastră. Putem vedea paradoxul în situația noastră actuală în care vaccinul este un remediu, este ceva bun, care ne salvează. Însă, este un vaccin care a apărut ca o reacție la un virus nou, despre care nu se știau multe lucruri și care este încă în cercetare.
De ce frica nu este anxietate aici? Pentru că odată ce acea stare de neliniște a trecut (pericolul real sau perceput a trecut), întreg organismul revine la starea inițială. Nu mai este în stare de alertă, nu mai există simptomele asociate (stare de agitație, somn perturbat, diverse tulburări somatice), a revenit `la normal`.
Sunt numeroase resurse despre ‘cum să ne depășim fricile‘ – adică ce putem să facem ca să nu mai simțim sau să trecem peste această emoție. O altă perspectivă este cum să ne uităm la frică și cum să ne simțim frica.
Karen Thompson Walker transpune frica în povești pe care ni le spunem, ai căror scriitori suntem chiar noi și ilustrează cum în mecanismele de decizie, întrebarea se pune Ce poveste alegem? Ce alegem să credem din informațiile pe care le avem și pe ce ne putem baza?
Vă las azi cu îndemnul de introspecție la întrebarea:
